Andi Rădiu

În perioada 15 – 20 august a avut loc la Mangalia, în sala de conferințe a hotelului “Paradiso”, întâlnirea reprezentanților Guvernului și ai altor instituții ale statului român cu reprezentanții asociațiilor românești și ai presei de peste hotare. Ajunsă la cea de-a 12-a ediție, întâlnirea, denumită generic “Hai acasă”, a reunit români din aproape toată Europa, dar și din America și Australia.

Pe parcursul mai multor zile, reprezentanții formațiunilor românești de peste hotare au avut posibilitatea să discute despre problemele cu care se confruntă românii, să facă propuneri miniștrilor și politicienilor români prezenți la discuții și să ofere detalii despre activitățile pe care le desfășoară în țările de reședință.

Au fost prezenți reprezentanți din Italia, Spania, Portugalia, Serbia, Elveția, Marea Britanie, Moldova, Ucraina precum și din Statele Unite, Canada și Australia.

Din partea Guvernului au participat miniștrii Vasile Blaga, Gabriel Oprea, Mihai Șeitan, precum și Eugen Tomac, secretar de stat, șeful Departamentului Românilor de Pretutindeni. Singurul parlamentar prezent a fost deputatul William Brînză, care a fost desemnat și “politicianul anului pentru diaspora”.

“Șeitan: Contribuțiile retroactive sunt greu de realizat.”

În prima zi a lucrărilor au fost prezenți Mihai Șeitan, Ministrul Muncii și Protecției Sociale și Eugen Tomac. Problematica discuțiilor a fost îndreptată către două probleme foarte importante din punctul de vedere al reprezentanților românilor din afara țării: beneficierea de pensii rezultate în urma vechimii dobândite în România și plata retroactivă a contribuțiilor.

Eugen Terteleac, președintele Asociației Românilor din Roma a cerut Ministrului Muncii să ia în considerare propunerea membrilor asociației și a multor mii de români din Italia care cer promulgarea unei legi care să permită plata retroactivă a contribuțiilor pentru pensii. “Noi vă sugerăm că vrem să plătim statului român, nu să fim plătiți. Oameni vor să dea, nu să ia bani de la stat.”

Mihai Șeitan a specificat că “tehnic, această contribuție retroactivă e greu realizabilă, nu există un cadru legal în acest moment iar după părerea mea, elaborarea în pripă a unei asemenea legi ar putea încuraja munca la negru, iar statele UE nu încurajează munca la negru.”

Tot Eugen Terteleac a cerut explicații reprezentantului MAE, Cosmin Dumitrescu pentru majorarea taxelor consulare. Fostul consul general la Roma, acum director în MAE, a dezvăluit faptul că există pe ordinea de priorități a ministerului găsirea unor soluții pentru eliminarea unor taxe, mai ales în cazul copiilor sau reducerea altora.

Pentru cei prezenţi a rămas nelămurită afirmaţia prin care funcţionarul MAE a specificat că : “plata pentru înregistrarea nou născuţilor este gratuită dacă părinţii se prezintă mai întâi la reprezentanţele noastre din străinătate şi nu la primăriile unde au părinţii domiciliul”.

I-am reamintit ministrului Şeitan despre protestul sindicaliştilor români din Italia, protest publicat în Gazeta Românească,  împotriva retragerii ataşaţilor cu probleme de muncă şi protecţie socială din cadrul ambasadei de la Roma, precum şi implicaţiile negative ale acestei decizii. Mihai Şeitan a declarat că “din păcate nu putem reveni asupra deciziei decât parţial, în sensul că va fi retras doar unul din cei doi funcţionari”.

“Brînză: Nu am fost de acord cu mărirea taxelor consulare“

Brînză, politicianul anului

Deputatul William Brînză, singurul parlamentar ales de către diasporă care a fost prezent la lucrările de la Mangalia a fost un alt invitat important al simpozionului. Reprezentanții românilor din străinătate au decis să-i confere deputatului William Brînză titlul de “politicianul anului”.

William Brînză a anunțat că pentru românii care trăiesc în afara țării, lucrează la trei proiecte și anume: introducerea taxei de 1% din profitul firmelor de transfer de bani, bani care se vor fi destinați activităților desfășurate de către formațiunile românești, crearea unei comisii parlamentare dedicate exclusiv românilor din străinătate, precum și găsirea unor soluții legale pentru recrutarea ca funcționari în cadrul consulatelor și a ambasadelor a românilor cu rezidență în țările respective.

Mihai Muntean, secretarul național al PIR, a cerut parlamentarului să explice detaliat modalitatea reținerii procentului de 1% precum și motivele pentru care s-a votat în Parlament mărirea taxelor consulare.

William Brînză: “Vreau să se înțeleagă foarte clar că nimeni nu se va lega de banii pe care românii îi trimit în țară. Dacă cineva va trimite 100 de euro rudelor, acestea vor primi aceeași sumă. Procentul va fi aplicat profitului pe care firmele de transfer îl au în urma tranzacțiilor” a răspuns deputatul. În privința majorării taxelor acesta a precizat: “Nu vreau să discut decizia colegilor mei dar în ceea ce mă privește, vă rog să nu denaturați adevărul, să nu informați greșit românii. Eu nu am participat la vot, din diferite motive legate de calendarul deplasărilor, dar am transmis colegilor mei de partid că nu sunt de acord cu majorarea taxelor.”

Foarte așteptată a fost prezența ministrului de interne Vasile Blaga, care a precizat că “România va fi cu siguranță membru al spațiului Schengen începând cu data de 27 martie 2011″. Tot ministrul de interne a anunțat apariția noului pașaport biometric, în opinia sa “cel mai performant pașaport din Europa” și a noii cărți de identitate biometrice, de la 1 ianuarie 2011.

Mihai Muntean, secretarul naţional PIR a cerut părerea ministrului în ceea ce priveşte activitatea filialelor PD-L în Italia. “Activitatea politică pe teritoriul statului italian este reglementată de către legislaţia italiană, legislaţie care trebuie respectată. Mai mult de atât nu am ce să adaug.” a răspuns ministrul Blaga.

Întrebat despre politica guvernului în ceea ce priveşte repatrierea deţinuţilor români aflaţi în închisorile din afara şării, ministrul blaga a răspuns:” Nu suntem adepţii repatrierii deţinuţilor români. Nici nu intră în discuţie. Cei care au greşit pe teritoriul altui stat trebuie să-şi ispăşească pedeapsa în ţara unde au fost judecaţi şi condamnaţi.”

În ultima zi a lucrărilor au fost prezenți ministrul apărării Gabriel Oprea și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, care au abordat probleme legate de redobândirea cetățeniei. În acest an a participat un număr foarte numeros de cetățeni români din Republica Moldova care au avut numeroase intervenții legate de obținerea cetățeniei, a circulației și a regimului de vize în eventualitatea intrării româniei în Spațiul Schengen.

articolul complet e  publicat în Gazeta Românească

PS…şi ca să dau o părere personală neoficială: prea mulţi “mamuţi” ai asociaţionismului românesc din toată lumea… plictisiţi şi fără vreo iniţiativă, încă mai sunt invitaţi la asemenea reuniuni, care din punctul meu de vedere, pot clarifica multe lucruri, pot pune bazele unor iniţiative importante…mi-am propus însă, să nu mai dau naştere niciunei discuţii polemice…aşa că mă opresc aici.