Inaugurez acest blog la începutul unei campanii electorale care are parte de un interes foarte scazut…cu siguranță este de vina situația precară în care se află mulți concetățeni aflați în Italia. și interesul pentru politică s-a transformat în aversiune…pe de altă parte lipsa unei ideologii clare din partea partidelor…a rămas doar ”gustul” ciolanului…și cum gusturile diferă, unii se vor orienta către un eventual avantaj material, alții către o posibilă ”recomandare”, alții doar pentru a se lăuda că sunt ”membrii de partid”.
”E un Babilon”, după cum se exprima o buna amică. Atmosfera creată în comunitatea românească din Italia îți crează o stare de vomă mai degrabă decât acel sentiment de liniște și de siguranță pe care ți-o poate asigura întâlnirea cu un conațional, la mii de kilometri distanță de locurile natale. Când faci cunoștiință cu un român, în majoritatea cazurilor sesizezi fie o atitudine superioară, fie una de neîncredere. Și de multe ori te întrebi dacă involuntar nu devii și tu la fel. Astăzi m-a invitat preotul din Ancona la o seară de poezie și cântece românești. Am găsit un motiv oarecare și am refuzat…nu cumva devin un clasic ”român în Italia”?
…pesimist început de blog…nu?
Octombrie 25th, 2008 at 19:55
Lasa politica, frate, daca nu esti sado-maso…
Concentreaza-te pe forum (incearca sa-l readuci macar la nivelul sfarsitului anului trecut) si pe blogul asta, in care ma astept sa citesc lucruri interesante.
Octombrie 25th, 2008 at 20:12
vezi daca te dadusi cu diavolul ? cu biserica ai incercat ?
Octombrie 25th, 2008 at 20:14
vezi daca te dadusi cu diavolul ? cu biserica ai incercat ? si nu uita sa mai faci cite o rugaciune din cind in cind .
Octombrie 25th, 2008 at 23:30
sper ca Doamne Doamne sa ma ierte!!!
Octombrie 25th, 2008 at 23:32
Silviu, e greu cand virusul iti intra si face ravagii…